Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. vezi detalii
 
Ne găseşti şi pe facebook!

Business Standard, 23 iunie 2008

Cum ajuta afacerea NetCity firmele mici

NetCity, proiectul de digitalizare a Bucurestiului, lansat in urma cu doi ani de Primaria Capitalei, a iscat multe dispute, al caror deznodamant inca nu a fost dat de instantele de judecata.

Ca marii jucatori din domeniu sunt nemultumiti se stie. Ce poate aduce insa acest proiect pentru antreprenorii din domeniu, micile retele de cartier? Cine pierde si cine are de castigat de pe urma proiectului, care sunt avantajele si care sunt riscurile punerii sale in practica, sunt cateva dintre intrebarile la care a incercat sa raspunda "Antreprenor".

Pentru micile afaceri care au aparut pe vremea cand nu exista internet nelimitat, acest proiect reprezinta o oportunitate de dezvoltare pe cont propriu, in conditiile in care tarifele de inchiriere stabilite de Primaria Capitalei sunt accesibile. "Proiectul mi se pare o idee buna, pentru ca prin intermediul lui toate retelele mici vor avea mult mai multe facilitati si vor putea sa ajunga dintr-o parte in alta a orasului. Costurile sunt acceptabile. Ar fi, totusi, bine sa mai fie o alternativa, in felul acesta pretul ar putea fi chiar mai mic", este de parere Marius Costache, director general al Millennium IT, companie care, in momentul in care a aparut pe piata, in 2000, era, in esenta, o retea de cartier.

Si Adrian Gard, membru in consiliul director al Asociatiei Retelelor de Cartier, Interlan, considera ca daca proiectul ar deveni realitate, atat retelelor de cartier, cat si altor operatori le va fi mult mai usor sa se extinda. "Ar scadea foarte mult costurile, ceea ce s-ar reflecta si in pretul serviciilor, iar clientii vor putea avea acces direct la toti furnizorii. Nici noua nu ne plac cablurile imprastiate peste tot, mai ales ca, din cauza expunerii acestora, apar tot soiul de probleme si defectiuni, iar in viitor trebuie sa se reglementeze problema transportului de date", spune Gard. Anul trecut, aceste afaceri mici au atras aproximativ 28,8 milioane de euro, in conditiile in care cele 1.883 de retele existente la nivel national insumeaza aproximativ 300.000 de utilizatori, platitori ai unui abonament lunar mediu de opt euro, potrivit estimarilor reprezentantilor Interlan. Piata este considerata una extrem de dinamica, anul trecut inregistrand crestere de aproximativ 200%, dar la jumatate fata de 2006. "Nu se poate vorbi de o incetinire, doar ca nu mai putem vorbi de aceleasi sume. Piata retelelor de cartier se va majora si in acest an, dar nu la acelasi nivel cu cel inregistrat anul trecut", a declarat recent Aurelian Stancu, presedintele Interlan.

Odata cu punerea in practica a proiectului NetCity, micile afaceri au posibilitatea de a se dezvolta prin forte proprii, iar retelele de cartier, care nu sunt inca autorizate, pot intra in legalitate, cu costuri mici.

"Crearea unei asemenea retele, este singura solutie viabila, din punct de vedere financiar, pentru ca cei care au retele de cartier sa intre in legalitate cu costuri minime. Am creat aceasta retea pentru providerii de internet, dar si pentru ceilalti operatori care sunt in ilegalitate, adica au cablurile puse pe domeniul public fara sa fi platit vreun leu la Primarie", explica Radu Alexandru, directorul departamentului de Coordonare si Reglementare din cadrul Primariei Muncipiului Bucuresi (PMB).

Acesta a precizat ca aceia care vor sa foloseasca reteaua NetCity vor plati maximum 83 de euro tubeta pe kilometru, iar inchirierea unei perechi de fibra neagra va costa maximum 22 de euro pe kilometru. "Este cea mai rentabila alegere pentru provideri. Nu sunt obligati sa foloseasca reteaua NetCity, insa este cea mai rentabila, avand in vedere ca, daca vrei sa construiesti propria retea subterana costa 40.000 de euro pe kilometru", a precizat Radu Alexandru. Odata ce numarul retelelor de cartier a crescut, competitia pe piata s-a intetit ceea ce a dus la reducerea abonamentelor la internet, la marirea calitatii prin cresterea competitiei, la dezvoltarea serviciilor de suportul tehnic specializat catre client si micsorarea termenelor de interventie in caz de defectare a serviciilor.

Piata retelelor de cartier se apropie de maturitate, anul acesta fiind asteptata consolidarea acestui domeniu, in contextul in care companiile mai mari s-au aratat interesate de marirea portofoliului de clienti, nu numai prin castigarea de noi abonati, ci si de preluarea abonatilor companiilor mai mici, prin achizitia acestora. La ora actuala, cele mai mari retele de cartier din Bucuresti sunt Mit Net, Gemenii Network, DCN Telecom, Synco si Madnet, conform reprezentantilor Interlan. Czone, cea mai mare retea de cartier, a fost cumparata de RCS&RDS in 2006. Compania oradeana este poate cel mai celebru caz de furnizor de servicii de internet care s-a dezvoltat prin achizitia de retele de cartier, RCS&RDS avand la finele anului trecut, 750.000 de clienti numai pentru serviciile de internet. Ofertele de preluare a retelelor de cartier din partea unor jucatori mai mari din domeniu sunt din ce in ce mai dese. Anul trecut, iLink, una dintre cele mai active companii din domeniu, si-a consolidat portofoliul de clienti prin achizitia a trei firme mai mici C-Net, Clax si Pronet. Tot anul trecut, RDS a achizitionat si BNET Computers, SMN Network si RTA, iar Airbites a preluat firma Duras.

Nu toti insa au acceptat ofertele. Pentru presedintele Gemenii, Eric Baleanu, planurile de vanzare nu au fost o optiune, in principiu, din cauza conditiilor ulterioare care le sunt oferite utilizatorilor. Gemenii a aparut pe piata in 1998 cand, cativa locuitori dintr-un bloc din cartierul bucurestean Colentina au instalat o retea intre calculatoarele proprii, pentru a se putea juca si comunica intre ei. "Pe-atunci nu se gasea internet nelimitat asa ca ne-am facut o retea intre noi. La inceput eram 30-40 de utilizatori. In momentul in care numarul de utilizatori a crescut foarte mult, s-a pus problema legalizarii acestui business", povesteste Eric Baleanu.

Daca nu ar fi existat retelele de cartier, crede Marius Costache, directorul general al Millennium IT, probabil ne-am fi chinuit inca pe dial-up, sau pe retelele prin cablu de televiziune, la preturi exorbitante. Milenium IT are o retea cu aproximativ 10.000 de clienti rezidentiali pentru servicii de internet, telefonie si televiziune, si cu o cifra de afaceri de circa trei milioane de lei (0,8 milioane de euro) anual.

Planul de "digitalizare" a Capitalei a fost lansat de Primaria Generala, in toamna lui 2006, si prevede transferarea cablurilor in subteran, in cadrul proiectului de construire a Retelei metropolitane de fibra optica a Municipiului Bucuresti - NetCity. Mai exact, cablurile supraterane trebuie sa dispara. Costurile estimate pentru construirea retelei de fibra optica, care va avea o lungime, cumulata, de 1.427 de kilometri, se ridica la aproximativ 202 milioane de euro.

Proiectul este structurat in trei etape, din care doua au fost scoase la licitatie, fiind castigate de firma UTI Systems. Desi Primaria Capitalei sustine ca firma contractanta este la limita rentabilitatii cu acest proiect, directorul general NetCity, Nicolae Ghioca, da asigurari "ca finantarea acestui proiect nu va fi o problema".

Pana acum, s-a realizat infrastructura de fibra optica pe aproximativ 30 de kilometri, dupa cum spune Radu Alexandru.

Chiar in ziua in care Sorin Oprescu a fost investit in functia de primar al Capitalei, fostul edil general, Adriean Videanu a declarat ca este cel care a semnat contractul NetCity si ca acesta trebuie continuat. Deznodamantul disputelor dintre administratia locala care incearca sa oblige operatorii sa renunte la cablurile suspendate, in timp ce justitia anuleaza deciziile consiliului local, pastrand in legalitate paienjenisul de cabluri din oras, ar putea fi stabilit de catre Uniunea Europeana, care lucreaza, in prezent, la un proiect de directiva care prevede ingroparea cablurilor. Cu toate acestea, suspiciunea privind un posibil monopol al firmei UTI asupra retelei de comunicatii metropolitane ramane un subiect deschis.

Chiar comisarul european pentru societatea informationala si mass-media, Viviane Reding, a declarat, inca din primavara ca, la nivelul Comisiei, se va analiza minutios proiectul NetCity si ca, daca se gasesc nereguli, un eventual proces ar insemna tragerea la raspundere a Romaniei ca tara, nu doar a Primariei Capitalei. Acuzatia ca proiectul creeaza premisele unui posibil monopol a reprezentat un element central in discursul marilor operatori de cablu, inca de la lansarea proiectului. Principalii acuzatori sunt marii operatori de cablu, membri ai Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC). Radu Petric, presedintele ACC, crede ca aceste canale nu au niciun fel de dotari. "Noi, reprezentantii firmelor de comunicatii, avem numeroase cereri la Primarie prin care le solicitam sa ne dea autorizatii de constructii pentru cablu si am primit tot timpul amanari. Pe de alta parte, daca tot se ingroapa retelele, vrem ca noi sa detinem controlul asupra lor. Nu vrem sa fim chiriasii nimanui, pentru ca pretul transmisiunilor prin cablu ar putea creste. Dincolo de faptul ca oamenii nu o sa poata plati acest pret, s-ar putea ca transmisiunile fara fir sa fie mai ieftine, deci nu vad de ce am mai ingopa cablurile", spune Petric.

De cealalta parte, "cablistii" mici nu isi permit sa se extinda pe zeci de tronsoane, de aceea este mai avantajos sa ai un tronson inchiriat.

Netcity in Cifre

  • 1.427 km lungimea retelei;
  • 202 mil. eurovaloarea proiectului;
  • 22 €/km inchirierea unei perechi de fibra neagra;
  • 40.000 €/km investitia in propria retea subterana.

 

Sursa: Business Standard, 23 iunie 2008