Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. vezi detalii
 
Ne găseşti şi pe facebook!

Cotidianul, 6 noiembrie 2008

Capitala secolului XXI stă pe o canalizare din secolul XIX

 
Noile proiecte au scopul de a moderniza reţelele vitale ale Bucureştiului.

Capitala a devenit neîncăpătoare pentru locuitorii ei. Numai în centrul oraşului sunt peste 9.000 de bucureşteni pe kilometru pătrat, de trei ori mai mult decât în Budapesta, Viena sau Berlin, potrivit unui raport al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul (ASB). Cu toate acestea, autorităţile locale dau în continuare autorizaţii de construcţie în locuri deja suprapopulate atât din punctul de vedere al arealului, cât şi din cel al reţelelor edilitare.

Sistemul centralizat de alimentare cu apă în Bucureşti a fost proiectat la volumul construcţiilor din anul 1888, când s-a pus în funcţiune canalizarea Capitalei. De atunci şi până în prezent, construcţiile au crescut exponenţial, ţevile au început să preia mult mai multe ape reziduale decât este proiectată canalizarea să suporte. Nici măcar apa provenită din ploi nu mai poate fi colectată din cauza sufocării canalizării. Municipalitatea a întocmit un studiu de fezabilitate pentru refacerea canalizării, pentru care ar fi nevoie de 120 de milioane de euro. Peste 1.300 de străzi vor fi sparte în următorii ani pentru a fi racordate la sistemul centralizat de apă şi canal.

Din anul 2000, serviciul de apă şi canalizare a fost concesionat companiei franceze Veolia Water, prin intermediul subsidiarei sale, societatea Apa Nova. De atunci, municipalitatea împreună cu firma franceză au început un program de investiţii anual. Apa Nova are programate anul acesta investiţii cuprinse între 20 şi 50 milioane de euro, fondurile ce vizează în special dezvoltarea reţelei de distribuţie a apei din Bucureşti. Una dintre ţintele firmei Apa Nova este reducerea pierderilor din reţea (prin îmbunătăţirea calităţii reţelelor şi prin lichidarea legăturilor clandestine la reţele). În plus, francezii vor să mai racordeze aproximativ 1,33 milioane de consumatori care nu beneficiază de apă şi canal. Potrivit viceprimarului Capitalei, Răzvan Murgeanu, cartierele din nordul Capitalei vor fi cel mai dificil de racordat. „Comunele din nordul Bucureştiului nu s-au dezvoltat logic şi conform planului de urbanism al Capitalei. De aceea va fi greu să-i racordăm la reţeaua de utilităţi“, a explicat viceprimarul Murgeanu.

Din 2002, suma alocată de companie pentru extinderea serviciului de apă şi canal a reprezentat 20% din totalul bugetului de investiţii. Cu timpul, această ţintă a ajuns pe locul întâi, astfel că anul trecut francezii au dat 60% din bugetul programului de investiţii care este în valoare de 25 de milioane de euro.

Nici cu infrastructura de telecomunicaţii Bucureştiul nu stă prea bine. Aceasta s-a dezvoltat haotic, astfel că stâlpii au ajuns să cedeze din cauza cablurilor prea multe, amplasate la întâmplare şi fără autorizaţie. „Am început un program de schimbare a stâlpilor de beton cu alţii de fier galvanizat, pe motiv că cei vechi nu mai rezistă din cauza cablurilor ilegale legate de provideri“, ne-a explicat Răzvan Murgeanu. Toate aceste cabluri, care au înnegrit intersecţiile, ar putea dispărea în viitor. Municipalitatea împreună cu firma UTI Systems vor construi o infrastructură nouă, ce va îngropa cablurile. Proiectul, denumit Netcity, va fi destinat providerilor de Internet şi cablu, care vor putea închiria spaţiu pentru a-şi depozita cablurile. Reţeaua Netcity va acoperi toată suprafaţa Bucureştiului. În prima etapă, la sfârşitul acestei luni, va urma un traseu între Piaţa Unirii - Piaţa Alba Iulia - Piaţa Hurmuzachi (fostă Muncii). Iar primele artere eliberate de cabluri agăţate vor fi bulevardele: Unirii, Burebista, Calea Dudeşti, Mihai Bravu, Decebal şi străzile Schitu Măgureanu, Eforie, Bucureşti-Ploieşti şi Calea Victoriei.

Dacă problema aglomerării din subteran pare să aibă rezolvare, mai greu este cu ambuteiajele de la suprafaţă, din cauza numărului tot mai mare de maşini din Capitală. La începutul acestui an, s-a pus în funcţiune Sistemul de management al traficului care are drept scop fluidizarea circulaţiei cu aproximativ 15%, potrivit municipalităţii. Sistemul va funcţiona în inelul central al oraşului, pe o axă nord-sud, cuprinsă între Casa Presei Libere - Arcul de Triumf - Piaţa Victoriei - Piaţa Romană - Unirii - Şincai, pe Bulevardele Carol - Regina Elisabeta - Operă şi pe tronsonul Decebal - Unirii - Libertăţii.

Concret, în fiecare intersecţie aglomerată de pe ruta Piaţa Victoriei - Tineretului vor fi montate, sub carosabil, fire care vor transmite, printr-o reţea de fibră optică, informaţii privind numărul de maşini care traversează zona. Informaţiile vor ajunge, sub forma unui grafic de intensitate a circulaţiei, la centrul de comandă, acolo unde, în momentele de aglomeraţie în trafic, se va dicta măsura de schimbare a culorii semafoarelor pe principiul acordării de prioritate pentru direcţiile de mers cele mai solicitate. Sistemul prevede ca RATB să îşi poată respecta calendarul privind sosirile şi plecările vehiculelor din staţie. Totodată, va exista o comunicaţie permanentă cu vehiculele RATB, astfel încât timpii de semaforizare din intersecţii să fie ajutaţi în sensul sosirii în staţii a maşinilor RATB, conform programului.

Istoria apei şi a canalului

Aşezarea Bucureştilor pe aceste meleaguri a fost justificată, pe lângă alte motive de ordin politic sau economic, şi de existenţa din abundenţă a apei. Din cele mai vechi timpuri, bucureştenii au folosit „apa dulce“ a Dâmboviţei, luată direct din râu de către riverani sau încărcată, transportată şi distribuită cu sacaua de către „apari“ şi „sacagii“, care sunt amintiţi pentru prima dată în documente în anul 1695. Locuitorii aflaţi la o mare depărtare de râu săpau fântâni (puţuri). Cel mai vechi puţ săpat, descoperit în cartierul Străuleşti, se află pe amplasamentul unui sat al dacilor liberi. Primele cişmele apar pe vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti (1779), iar prima aducţiune de apă de la izvoare (Creţuleşti), în 1786. Sistemul centralizat de alimentare cu apă în Bucureşti s-a pus în funcţiune pe 2 septembrie 1888.

 

Sursa: Cotidianul, 6 noiembrie 2008